Controlul ginecologic de rutină; ce-ți poate arăta. Investigații și obiective
Un control regulat la cabinetul de ginecologie are un scop dublu. Poate să te informeze în două direcții principale:
- Îți poate arăta modificări tăcute, care nu dor și nu se văd, pe care nu le sesizezi altfel decât la un control de specialitate.
- Când corpul tău ți-a trimis deja semnale, că este ceva în neregulă, însemnă că un control ți le va lămuri. Nu ignorați niciun simptom, nu vă abateți de la propriul dvs calendar preventiv. Să analizăm ce ați putea descoperi la o investigație de rutină.
Afecțiunile tăcute
Adevăratele semne tăcute sunt acelea care acum nu dor, nu se simt și nu se văd. Dar care mai târziu vor putea face diferența între o viață normală și una plină de suferință. Sau mai rău; între viață și moarte. Afecțiunile gnecologice majore și care nu se simt în fazele incipiente:- Leziunile precursoare ale colului uterin (infecția cu HPV sau displaziile); Dacă vă faceți testul Babeș-Papanicolau și genotiparea HPV se pot descoperi modificări celulare cu ani înainte de a se transforma în ceva grav. O celulă modificată depistată acum înseamnă o intervenție simplă sau doar monitorizare și nicidecum o boală.
- Chisturile ovariene sau fibroamele uterine mici; Acestea pot evolua complet asimptomatic. Pot crește până devin vizibile sau le observați absolut întâmplător la o ecografie transvaginală de rutină.
Sângerările și scurgerile vaginale; semnale autentice de pericol potențial
Dacă sunteți în vreo situație de genul acesta, fără a vă alarma inutil, programați-vă o consultație. Veniți la cabinet! Orice sângerare după contact sau între menstruații are o cauză ce trebuie determinată și rezolvată.- poate fi o cauză benignă de genul unui polip cervical, inflamația colului uterin (cervicita), dezechilibru hormonal sau leziuni datorate uscăciunii vaginale;
- hiperplazie. adică modificări ale mucoasei uterine;
- leziuni la nivelul colului care necesită investigație.
Scurgerile vaginale - modificare de culoare, miros, consistență însoțite de mâncărime sau usturime sunt de cele mai multe ori infecții comune. Ușor de tratat - vaginoze bacteriene, chlamydia, candidoza - ele nu sunt neapărat sfârșitul lumii, dar netratate pot urca spre uter și devin inflamații cronice.
Durerile pelvine sau crampele din afara perioadei menstruale pot să dea semnalul unei endometrioză, a unei boli inflamatorii sau chiar chisturi funcționale.
Periodicitatea controalelor și investigațiilor ginecologice de rutină
Controlul ginecologic nu este un test pe care îl „treci” sau vrei să-l bifezi. Este o măsură elementară de protecție a propriei sănătăți.
Recomandarea standard pentru controlul ginecologic de rutină este de o vizită pe an, indiferent de numărul de CNP. Însă odată de înaintezi în vârstă ar trebui să ții cont că tipul de investigații se schimbă, am putea spune radical. Chiar dacă, odată ce rezultatele au fost bune la testul Babeș Papanicolau recomandarea de până acum este de reluare a acestuia la 3-5 ani, totuși, opinia noastră este că dacă-l faceți anual vă protejați mai bine.
De ce să mențineți frecvența anuală a testelor și controalelor? Pentru că fiziologia fiecăruia dintre noi se schimbă mereu. Viața aduce mereu riscuri ce trebuie monitorizate. Mai jos aveți recomandări în funcție de vârstă, ce obiectiv ar trebui urmărit la fiecare control anual. Astfel:
Între 18 și 39 ani
- Screening de col: Test Babeș-Papanicolau (la 3 ani) și testare HPV (după 30 de ani, la 5 ani)
- Prevenție secundară: Depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală și consiliere contraceptivă.
- Monitorizare: Ecografie transvaginală pentru chisturi ovariene sau sindromul ovarelor polichistice.
40-49 ani
- Screening mamar: Se adaugă mamografia bilaterală regulară (la fiecare 1-2 ani), deoarece riscul cancerului de sân crește considerabil.
- Ecografia mamară: alături de screening poate fi de mare folos în diagnosticul leziunilor mamare;
- Monitorizare uterină: Ecografie transvaginală pentru depistarea fibroamelor uterine sau a modificărilor de endometru, frecvente în această perioadă.
- Prevenție oncologică: Monitorizarea strictă a endometrului și ovarelor prin ecografie (riscul oncologic genital crește după menopauză).
- Sănătate sistemică: Evaluarea simptomelor de menopauză, a atrofiei vaginale și recomandări pentru screeningul osteoporoze
- Oprirea screeningului de col: În jurul vârstei de 65 de ani, dacă istoricul de teste Papanicolau a fost complet negativ în ultimii 10 ani, testarea pentru cancerul de col se poate întrerupe la recomandarea medicului.
